Ce este PATHOSUL și la ce te poate ajuta?
Psihologul american William James a spus cândva:
“Emoțiile nu vor conduce întotdeauna la un raționament imediat, dar vor conduce întotdeauna la o acțiune imediată.”
Emoțiile, că vorbim de frică sau iubire, milă sau furie, sunt factori motivatori extrem de puternici pentru publicul tău.
Un public care este stimulat emoțional în direcția potrivită este mai probabil să îți accepte argumentele și să acționeze conform indicațiilor tale.
Atunci când știi cum să dai naștere la emoții în ascultătorii tăi, îți îmbunătățești enorm eficiența ca vorbitor.
În articolul de astăzi, din seria Ethos, Pathos, Logos, ne vom îndrepta atenția spre Pathos și spre rolul emoțiilor în comunicarea persuasivă.
CE ESTE PATHOSUL?
Cuvântul pathos provine din limba greacă și are 2 înțelesuri: “suferință” și “experiență”.
Iată alte cuvinte care au aceeași rădăcină lexicală:
- • Patogen sau patologie descrie sursa bolii sau a suferinței unui pacient.
- • Empatia este abilitatea de a înțelege emoțiile unei alte persoane.
- • Simpatia este abilitatea de a simți compasiune față de suferințele cuiva.
- • Antipatia este un sentiment de aversiune față de cineva.
- • Ceva ce este patetic va stârni înduioșare sau dispreț.
Toate aceste cuvinte înrudite au în comun ideea de experiență sau emoții împărtășite, trăite împreună.
Ca speaker, obiectivul tău este să creezi o experiență emoțională pe care să o împărtășești cu publicul tău.
Pathosul reprezintă abilitatea ta de a le evoca, de a le stârni ascultătorilor emoții și de a conecta în mod strategic acele emoții cu elemente din discursul tău.
STÂRNIREA EMOȚIILOR ÎN RÂNDUL PUBLICULUI
Poate că te întrebi acum: ce fel de emoții poți să generezi?
Răspunsul simplu este: “toate”, dar probabil că nu te ajută.
Sunt numeroase teorii legate de emoții. Filozofii și psihologii au încercat de mii de ani să le împartă în categorii.
Aristotel a identificat șapte seturi de emoții, fiecare set conținând o pereche de emoții aflate în opoziție:
- • Furie și Calm;
- • Prietenie și Ură;
- • Frică și Încredere;
- • Rușine și Impertinență;
- • Blândețe și Cruzime;
- • Milă și Indignare;
- • Invidie și Admirație.
O altă categorisire a fost realizată de psihologul Robert Plutchik care a propus un set de 8 emoții de bază și un set de 8 emoții mai avansate.
Și el le aranjează în perechi contrastante:
- Emoții de bază:
- • Extaz – Mâhnire
- • Admirație – Silă
- • Teroare – Furie
- • Uimire – Vigilență
- Emoții avansate
- • Optimism – Dezaprobare
- • Dragoste – Remușcare
- • Supunere – Dispreț
- • Înfiorare – Agresivitate
Nu cred că este important să identificăm clasificarea corectă a emoțiilor. Până la urmă s-ar putea să nu existe o clasificare corectă.
Important cred că este ca tu să:
- 1. fii conștient de ce fel de emoții există;
- 2. decizi ce fel de emoții vrei să stârnești și să
- 3. înveți cum anume să generezi aceste emoții în ascultătorii tăi.
La fel cum un ethos ridicat te ajută să fii mai convingător, la fel și pathosul te ajută să îi faci pe oameni să fie mai predispuși la a fi convinși.
Atunci când te conectezi emoțional cu publicul tău, ai șanse mult mai mari ca acesta:
- • Să îți înțeleagă punctul de vedere;
- • Să îți accepte argumentele;
- • Să acționeze în urma îndemnurilor tale.
EMOȚII POZITIVE VS EMOȚII NEGATIVE
Sunt toate emoțiile egale?
Oare orice fel de emoție te va ajuta?
Vor fi de acord ascultătorii cu punctul tău de vedere în aceeași măsură dacă îi faci să fie surpinși sau furioși?
Nu. Emoția pe care o stârnești trebuie să fie în concordanță cu contextul.
În general, vrei ca publicul să simtă aceleași emoții pe care le simți și tu în legătură cu argumentele tale și în legătura cu contraargumentele.
Ca să îți fie mai ușor, gândește-te la diferența dintre a stârni emoții “pozitive” și emoții “negative”.
- • Emoțiile pozitive (surpriză, bucurie, admirație) e bine să le asociezi cu argumentele tale, cu perspectiva ta.
- • Emoțiile negative (frică, dezgust, dezamăgire) e bine să le asociezi cu argumentele opoziției. Uneori vei avea ca opoziție o altă persoană (de exemplu, într-o dezbatere politică). Alteori, opoziția ta poate fi un status quo pe care vrei să îl schimbi (de exemplu, o anumită mentalitate, un set de convingeri).
DE CE ESTE PATHOSUL IMPORTANT PENTRU VORBITORI?
Ca să sumarizez:
- • Dacă folosești bine pathosul, publicul va simți aceleași emoții pe care le simți și tu. Ascultătorii vor simți durerea, bucuria, speranța și frica personajelor din poveștile tale. Nu vor mai fi ascultători pasivi. Vor fi motivați să acționeze.
- • Dacă nu folosești bine pathosul, ascultătorii nu vor fi motivați să își schimbe status quo-ul, convingerile. Sunt șanse mai mari ca ei să identifice erori în argumentarea ta (logosul). Nu vor adera la cauza ta.
CUM SĂ ÎȚI DEZVOLȚI PATHOSUL?
În articolul de azi am definit ce este pathosul și de ce este el atât de important.
Dar mai sunt câteva întrebări cheie:
- • Cum îl poți dezvolta?
- • Ce anume crează pathos: conținut discursului sau livrarea?
- • Care sunt cele mai eficiente strategii pe care le poți folosi?
Vei găsi răspuns la aceste întrebări în următorul articol: 18 căi spre Pathos – Cum să te conectezi cu publicul tău.
Până atunci, îți doresc un weekend magic!
Ovidiu
